ALEAN de Nicolaie DINCĂAcum s-a domolit și nu mai doare,Dar nici nu știi ce tare m-a durut,Când îți pusesem viața la picioareIar tu ți-ai râs de mine cum ai vrut.Îți născocisem templu de zeițăTu însă mă tratai ca pe-un fantom:Ori mă credeai imun la suferință,Ori nu simțeai că sufăr – că sunt om.Îmi înrobisei gândurile toateȘi nu vedeam decât prin ochii tăi,Credeam că fără tine nu se poate,Că nu mai sunt în viață și-alte căi.Când am văzut în adevăr luminaȘi pentru tine ce puțin însemn,M-au măcinat regretele și vinaCă m-ai iubit cu inimă de lemn.Acum durerea-aceea nu mai doare,Rămâne doar o umbră de regret...Mi-a dăruit iubirea ei o floare,Al cărei miez de jar îl țin secret.
RăspundețiȘtergereALEAN
de Nicolaie DINCĂ
Acum s-a domolit și nu mai doare,
Dar nici nu știi ce tare m-a durut,
Când îți pusesem viața la picioare
Iar tu ți-ai râs de mine cum ai vrut.
Îți născocisem templu de zeiță
Tu însă mă tratai ca pe-un fantom:
Ori mă credeai imun la suferință,
Ori nu simțeai că sufăr – că sunt om.
Îmi înrobisei gândurile toate
Și nu vedeam decât prin ochii tăi,
Credeam că fără tine nu se poate,
Că nu mai sunt în viață și-alte căi.
Când am văzut în adevăr lumina
Și pentru tine ce puțin însemn,
M-au măcinat regretele și vina
Că m-ai iubit cu inimă de lemn.
Acum durerea-aceea nu mai doare,
Rămâne doar o umbră de regret...
Mi-a dăruit iubirea ei o floare,
Al cărei miez de jar îl țin secret.
RăspundețiȘtergereALEAN
de Nicolaie DINCĂ
Acum s-a domolit și nu mai doare,
Dar nici nu știi ce tare m-a durut,
Când îți pusesem viața la picioare
Iar tu ți-ai râs de mine cum ai vrut.
Îți născocisem templu de zeiță
Tu însă mă tratai ca pe-un fantom:
Ori mă credeai imun la suferință,
Ori nu simțeai că sufăr – că sunt om.
Îmi înrobisei gândurile toate
Și nu vedeam decât prin ochii tăi,
Credeam că fără tine nu se poate,
Că nu mai sunt în viață și-alte căi.
Când am văzut în adevăr lumina
Și pentru tine ce puțin însemn,
M-au măcinat regretele și vina
Că m-ai iubit cu inimă de lemn.
Acum durerea-aceea nu mai doare,
Rămâne doar o umbră de regret...
Mi-a dăruit iubirea ei o floare,
Al cărei miez de jar îl țin secret.