in rest...

                                                  În rest…

M-am tocmit cu viața multă vreme,

Am vândut și-am cumpărat iluzii;

Când credeam că n-am a mă mai teme,

M-au rănit „amicii” , cu… concluzii!?...

Judecat greșit, cred, din prostie,

Rămân om, cu rele și cu bune,

Spun deschis ce simt și ce se știe,

Tac  când fac ce nu se poate spune.

Nu trăiesc o viață de poveste;

Sufăr, râd, visez, mai scriu o carte…

Am convingerea  că omul este

Călătorul clipei către moarte.

Viața-i scurtă, ca o adiere,

Zilele ‒ mici cupe, în care bei

Porții de otravă și de miere,

Fără  să înțelegi de ce  le iei.

I-am gustat otrava cu plăcere,

Uneori, la miere-am făcut nazuri…

N-am să iau, când plec, nici-o avere,

Vă las cărțile și-n rest…necazuri!...